Profesorii și elevii au nevoie de scopuri clare și provocări autentice pentru a se dezvolta și a învăța cu sens

București, 28 octombrie – Peste 1.000 de profesori, învățători și experți în învățare au participat zilele trecute, la București, la prima ediție Dare to Learn, un maraton de învățare accelerată. Conferința a  avut ca scop transformarea abordărilor educaționale tradiționale și explorarea modalităților prin care accesul la tehnologie, atât pentru profesori, cât și pentru elevi, poate genera schimbare în procesul actual de învățare.

Subliniind importanța echității, incluziunii, tehnologiei și încurajând creativitatea pentru o educație modernă, cei opt lideri globali prezenți la Dare to Learn au reușit pe parcursul celor două zile ale conferinței să schimbe perspectiva asupra învățării.

De asemenea, cele 28 de masterclass-uri facilitate de peste 40 de experți au creat contextul pentru un schimb remarcabil de bune practici, care au adus în atenție exemple concrete  și teorii inovatoare de învățare. Totodată, au oferit participanților o oportunitate unică de a lucra interactiv alături de practicieni și experți de top în domeniul învățării, atât din România, cât și internaționali. Aceste sesiuni au fost realizate în parteneriat cu Proiectul Merito și Teach for Romania, facilitând schimbul de bune practici și generând un spațiu de dezvoltare personală și profesională, în care fiecare participant a avut ocazia de a-și îmbogăți cunoștințele și de a se inspira din experiențele unor profesioniști dedicați.

Profesorul emerit John Hattie, cunoscut pentru dezvoltarea conceptului „Visible Learning” – o abordare educațională centrată pe identificarea și maximizarea factorilor ce influențează pozitiv procesul de învățare, a primit din partea Universității din București titlul de Doctor Honoris Causa, în semn de recunoaștere pentru contribuțiile sale valoroase în domeniul educației.

„Imaginați-vă că aș cere unei echipe de fotbal din România să intre pe teren fără să îi explic cum să câștige. Nu aș face așa ceva, dar fix asta cerem elevilor. Completează sarcina și la final o să afli dacă ai făcut bine sau nu!”. John Hattie a trasat această paralelă neconvențională între sport și metoda clasică de predare pentru a sublinia una dintre cele mai mari provocări în educație– claritatea formulării așteptărilor și a setării obiectivelor de succes pentru elevi.

Profesorii prezenți au avut acces la cele mai noi concepte și teorii din domeniu, conform cărora învățarea depășește simpla „completare a sarcinilor”, iar adevărata provocare constă în a le oferi elevilor scopuri clare și provocări autentice, menite să îi inspire să învețe cu sens. Astfel, învățarea devine o experiență profundă și semnificativă, prin care fiecare elev își poate valorifica potențialul într-un mod autentic.

O altă prezență notabilă a fost Zack Kass, fost director Go To Market la OpenAI, care a abordat subiectul esențial al adaptării sistemului educațional la nevoile actuale și viitoare ale elevilor. Kass a vorbit despre rolul fundamental al inteligenței artificiale în educație, concentrându-se pe impactul transformator al acesteia asupra interacțiunii dintre elevi, profesori și informație. De asemenea, creierul din spatele lansării ChatGPT, a evidențiat contribuția AI în progresul medicinei, menționând că ne îndreptăm către o lume plină de posibilități inimaginabile, în care, în aproximativ 30 de ani, vom putea ajunge chiar să tratăm cancerul.

„O lume în care toți înțelegem aceleași lucruri care ne fac să ne simțim conectați – aceasta este, fără îndoială, partea cea mai valoroasă a revoluției AI. Sunt convins că datorită acestei tehnologii, dacă ne jucăm bine cărțile, vom trăi într-o lume mai umană, nu mai puțin”. Conform Kass, inteligența artificială va apropia oamenii atât pe plan individual, cât și la nivel colectiv, unul care este capabil totodată să își păstreze individualitatea.

Pe scena principală Dare to Learn, profesorul Sugata Mitra, recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul educației și al inteligenței artificiale, a realizat o demonstrație captivantă despre modul în care funcționează AI-ul. Utilizând o proiecție pe ecran, Mitra a prezentat o simulare cu un chatbot, căruia i-a spus că intenționează să viziteze România. Întrebându-l cum ar trebui să comunice cu publicul local, Mitra a insistat asupra importanței formulării întrebărilor în interacțiunile cu soft-urile AI, evidențiind totodată că succesul utilizării acestora depinde de capacitatea de a transforma ceea ce dorești să înveți într-o întrebare clară și bine definită.

Una dintre temele principale ale evenimentului, reimaginarea sistemului educațional, a fost explorată din multiplele perspective ale experților invitați. Charles Leadbeater, de pildă, a accentuat necesitatea cultivării creativității și a inovației, astfel încât fiecare elev să își poată dezvolta întregul potențial în gestionarea tuturor provocărilor pe care viitorul le aduce.

Prezentarea lui Graham Brown-Martin ar putea fi mai degrabă primită ca o bine-argumentată pledoarie pentru reimaginarea procesului de învățare. Prin valorile promovate și metodele utilizate, actualul sistem de învățământ pregătește elevii pentru nici mai mult nici mai puțin decât lucrul în fabrică. În contextul unui sistem ancorat în trecut, e nevoie ca societatea să se întrebe care este scopul educației acum și ce fel de adulți pregătește școala românească pentru a susține viitorul acestei societăți.

În cadrul intervenției sale, Victoria Colbert a prezentat succesul modelului educațional inovator Escuela Nueva, care s-a dovedit eficient în reducerea abandonului școlar și creșterea rezultatelor academice. Colbert a subliniat impactul transformator al metodelor implementate în comunități defavorizate, oferindu-le elevilor noi oportunități de dezvoltare personală și academică prin reconstrucția sălii de clasă, a procesului de învățare, a rolului profesorilor și participarea activă a părinților.

Ideea de școală ca epicentru al schimbării a fost explorată și de către Cami Anderson. Pentru ca o instituție de învățământ să exceleze, sunt esențiale cinci elemente: oamenii, conținutul, cultura, condițiile și leadership-ul, a susținut ea, punctând că diferențele de performanță între școli cu aceleași resurse arată importanța condițiilor și a muncii în echipă. Un lider transformațional depășește barierele, iar investiția în oameni face diferența între o școală frumoasă, dar ineficientă, și una performantă, a adăugat Anderson.

Peter Senge, căruia USAMV București i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa, s-a axat în masterclass-ul său pe elementele-cheie ale leadership-ului de succes: viziunea despre viitor, calitatea ascultării și a conversației reflexive și, nu în ultimul rând, abilitatea de a înțelege sistemele de apartenență. În masterclass-ul susținut, el a împărtășit  o experiență personală rezultată din întâlnirea cu o importantă personalitate de la MIT, care i-a demonstrat teoria conform căreia adevărații lideri sunt cei care recunosc procesul colaborativ de învățare.